Nu mai ţipa!



Totul ţi s-a întâmplat ţie, nu mie. O viaţă subţire ca o hârtie pe care o strângi în mână şi o arunci la gunoi. Nopţi scăldate într-o teamă care-ţi scoate tot aerul din tine. Poţi să-ţi vezi viaţa ca pe un tablou cu o pajişte verde şi un cer albastru cu nori albi şi pufoşi. Stai în iarbă. Desenează un cerc alb în care să te aşezi. În faţa ta, într-un alt cerc alb, se află frica ta. Arde. Apropie-te, uită-te în spatele ei, acolo, în spaţiul decupat din peisaj. Nu uita ce simţi. Alege o culoare şi pune-o pe corpul tău şi vezi cât poţi răbda fără să ţipi... Nu mai ţipa! Toate ferestrele lumii sunt deja sparte, dar tu încă aştepţi tandreţea mea.

René Magritte - La réponse imprévue (Unexpected answer)


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Microficţiuni (cont.) (9) *

Microficţiuni (cont.) (10) *

Microficţiuni (cont.) (6) *