miercuri, 21 ianuarie 2015

Amurg (2)



„Când a văzut că am ars ouăle de şarpe, a judecat probabil gestul ca fiind de rău augur. Aşa mi-am dat seama că făcusem un lucru teribil. Multă vreme am fost obsedată de teama că am adus un blestem asupra mamei şi nu mi-am putut scoate fapta din minte. Şi, ca şi cum n-ar fi fost de-ajuns, m-am trezit azi-dimineaţă, în sufragerie, vorbind de oameni minunaţi care mor tineri. Nemaiputând şterge cuvintele odată rostite, indiferent de ceea ce aş fi spus în continuare, am izbucnit în plâns. Pe când strângeam masa, am avut senzaţia insuportabilă că un şerpişor oribil, care va scurta viaţa mamei, mi s-a strecurat la piept. Eram pur şi simplu disperată.

„Anul trecut nu s-a întâmplat nimic.
Cu un an în urmă nu s-a întâmplat nimic.
Nici cu un an înaintea lui nu s-a întâmplat nimic”.

Osamu Dazai - Amurg

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu