Microficţiuni (cont.) (9) *
Hello! A trecut şi septembrie, se pare că a fost mai muzical…
5.09.2023
Jurnalul de duminică după-amiază
Este liniște. Cea mai dulce liniște,
singurătatea. Nu așteaptă nimic, doar respiră. Un miros greu îi ajunge la nări.
O fi ars iar vecinul vreun cauciuc. Iese afară din casă, se uită în jur, apoi
spre cer. Ciori sau fulgi de cenușă zboară prin aer. Pe ea horcăitul neașteptat
al plămânilor o leagă de pământ. Dacă se va stinge în curând, speră că moartea
să vină din față. Să o privească în ochi, să se împrietenească puțin cu ea
înainte să-i cedeze. Mai are un singur gând, acum, când focul o îmbrățișează
strâns.
(508)
13.09.2023
Legile plajei
Pe Aio este un singur ocean cu valuri uriașe. Femeia l-a descoperit repede când
a ajuns pe planetă. Însă nu știa că este separat de plajă printr-un zid. Nu
exista altă soluție. Mulți oameni, specialiști chiar, pieriseră înecați,
încercând să îmblânzească diversele vietăți marine. Pe plajă, femeia poate să
asculte sunetul valurilor și să aștepte ca unul dintre sori să-i asigure un
bronz uniform. Pentru bungee-jumping, se dau bani grei. Se consideră o mare
onoare să dansezi pe botul unei balene de nisip.
(507)
17.09.2023
Retro
Un vinil încântă. Dansează cu mine până la capătul dragostei, suspină ea,
uitându-se amețită în ochii lui. Ecranul se blurează, iar a sărit filmul din
rolă. Se aud tropăituri în spate, cineva se grăbește să salveze povestea de
iubire. Parcă s-a întâmplat ieri. Dar sunt doar o mie de ani de când păstrează
acest fișier stocat cu această unică amintire de la omul original. Își pune
degetele mecanice în dreptul inimii, ca și cum ar vrea să învârtă cheița ce
pornește sunetul delicat al unui dans prăfuit.
(504)
25.09.2023
Coloana sonoră
Bărbatul aude o voce eterică și se întreabă dacă visează sau se află sub
imperiul vrajei vreunei făpturi aiondine. Aici, în arhivă, sub Marea Sală a
Bibliotecii, nimeni nu știe niciodată ce cântă pereții. Un gând năstrușnic îi trece prin cap și se duce
la raftul celor mai vechi scrieri marine. Femeia apare neașteptat în spatele
său. Nu vei găsi acolo ce cauți cu ardoare. Coloana mea vertebrală vibrează
câteodată pe frecvențe înalte. Poți să mă inviți la dans și poate îți voi
dezvălui secretul meu.
(502)
* pentru mai mult context, a se vedea postarea din 8.01.2023.
În încheiere, trimit un reminder
pentru cei mai retro. Dar şi pentru mine, am văzut viniluri colorate la o
expoziţie numită Music Gallery şi m-am umplut cu sunete şi bucurie. Enjoy!
Comentarii
Trimiteți un comentariu