În memoria bunicii (d. 11.11.2013)



*
cel mai frumos corp neînsufleţit
a fost al ei.
începuseră să-i iasă flori pe frunte şi
să-i curgă sevă din nări
şi m-am gândit că poate
moartea este cea mai adâncă şi superbă tăcere,
când pământul îţi ţine de cald,
iar sufletul zboară oriunde.



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sinteză scris/citit & diverse 2025

Imagine
Hello! Nu am mai scris de ceva timp pe aici, pornisem cu avânt prin 2024 și apoi m-am concentrat pe finalizarea noului meu manuscris. Nu țin la rezoluții, aici sunt doar mici remindere din 2025, unul dintre anii în care am simțit un mare blocaj pe partea creativă. Vreau să mă încăpățânez în a rememora momentele de frumusețe: - tot anul, săptămânal, am scris pe o temă propusă (o provocare pe care mi-am setat-o la sfârșitul anului 2024 – ca să mă asigur că scriu constant, orice) - ianuarie – iunie – câteva ediții de Heart Poetics cu Ema - martie - lectură în cadrul Festivalului SoundArt (fragmente din microroman și noul meu manuscris, Aio*) - aprilie - publicare în revista „ Tomis” din Constanța: https://www.revistatomis.ro/2025/04/08/ania-vilal/ - iunie - workshop de poezie experimentală la MNAC: Paper. Scissors. Poem (mai jos am pus o poză cu poemul colaj pe care l-am realizat atunci) - octombrie – o provocare zilnică de scris cu Sabina Varga - noiembrie - o ...
Citiți mai multe

Microficţiuni (cont.) (12) *

Imagine
Hello! Iată primul mesaj pe blog în noul an, deja cu o adiere de primăvară. Am comasat 2 luni de microficţiuni, cam aşa a fost ritmul: 15.01.2024 Reconfigurare traseu După c e a m da t drumu l balastulu i î n spaţiu , m-a m simţi t ma i uşo r şi m-a m gândi t că est e timpu l pentr u o schimbare . D e traseu . Sa u d e corp ? T rebui e să mă ui t î n instrucţiunil e capsule i î n car e m-am trezit. Nu-mi permit nicio derivă și mi-e foame. Ajung cu chiu cu vai la capsulă să mă documentez . Da r mar e tragedie , toat e comenzil e sun t î n caracter e p e car e n u l e înţeleg . Cu m să setez un limbaj comprehensibil? Mă învârt nervos, observ pe lateral: Made in China și mă gândesc că o să crăp prost și flămând. (506)   24.01.2024 La bibliotec ă S e simt e î n siguranţă mergân d printr e rânduril e înalt e d e raftur i plin e c u clasic i horro r . Acasă n u vre a să s e ducă , o aşteaptă faţ a co...
Citiți mai multe

Silent Friend (2025) (regia: Ildikó Enyedi): un film despre tăcerile care vorbesc

Imagine
Această peliculă nu folosește un discurs excesiv, urmărind parcă să păstreze tăcerea ca personaj central. Chiar și personajul uman principal, interpretat cum se cuvine de Tony Leung Chiu Wai, vorbește destul de puțin și așezat. El are calitate de observator precum copacul de ginkgo biloba de aproape 200 de ani care tronează într-un campus universitar din Germania unde el face un studiu despre creierul bebelușilor. Dansul undelor cerebrale ale bebelușilor ca niște constelații care se încheagă și se destramă succesiv pare similar cu discursul mut înregistrat al copacului. Pe alocuri, acest film pare a avea alură de documentar: cercetătoarea (Léa Seydoux) cu care el intră în contact în momentul în care dorește să facă un experiment cu acest copac este interesată să descopere dacă arborii reacționează la lucruri sau doar tolerează ce li se întâmplă. Aici mi-a adus aminte de o carte superbă scrisă de un pădurar (Peter Wohlleben) despre  Viața secretă a copacilor. Căci da, chi...
Citiți mai multe