Poem

Un prim contact cu H.K. și acest roman dur, oribil pe alocuri. Abuz în toate formele ca o formă de pedeapsă a independenței feminine. Această carte nu este pentru cei slabi de înger. Având un grad ridicat de disconfort, depășește limitele a ceea ce ar putea fi considerat bun simț. Și tocmai în această exagerare voită stă tot adevărul. O decizie aparent simplă a personajului principal feminin, Yeong-hye, zdruncină liniștea interioară a familiei sale (inclusiv cea extinsă) și scoate la iveală adevărată față a fiecărei persoane din anturajul acesteia. Faptul că la un moment dat poate deveni interschimbabilă cu sora sa, In-hye, în imaginația soților lor, îmi sugerează o obiectificare insuportabilă. Toată intensitatea gamei de emoții te poate copleși: revoltă, furie, tristețe, dezgust la cote nemaisimţite. M-a răscolit povestea ei, obsesia ei de a-și întrupa decizia, de a rezista asalturilor exterioare. Puterea de a-și modela viața prin controlul asupra propriului corp. - Ascultă, Y...

Hello! Nu am mai scris de ceva timp pe aici, pornisem cu avânt prin 2024 și apoi m-am concentrat pe finalizarea noului meu manuscris. Nu țin la rezoluții, aici sunt doar mici remindere din 2025, unul dintre anii în care am simțit un mare blocaj pe partea creativă. Vreau să mă încăpățânez în a rememora momentele de frumusețe: - tot anul, săptămânal, am scris pe o temă propusă (o provocare pe care mi-am setat-o la sfârșitul anului 2024 – ca să mă asigur că scriu constant, orice) - ianuarie – iunie – câteva ediții de Heart Poetics cu Ema - martie - lectură în cadrul Festivalului SoundArt (fragmente din microroman și noul meu manuscris, Aio*) - aprilie - publicare în revista „ Tomis” din Constanța: https://www.revistatomis.ro/2025/04/08/ania-vilal/ - iunie - workshop de poezie experimentală la MNAC: Paper. Scissors. Poem (mai jos am pus o poză cu poemul colaj pe care l-am realizat atunci) - octombrie – o provocare zilnică de scris cu Sabina Varga - noiembrie - o ...

Hello! Iată primul mesaj pe blog în noul an, deja cu o adiere de primăvară. Am comasat 2 luni de microficţiuni, cam aşa a fost ritmul: 15.01.2024 Reconfigurare traseu După c e a m da t drumu l balastulu i î n spaţiu , m-a m simţi t ma i uşo r şi m-a m gândi t că est e timpu l pentr u o schimbare . D e traseu . Sa u d e corp ? T rebui e să mă ui t î n instrucţiunil e capsule i î n car e m-am trezit. Nu-mi permit nicio derivă și mi-e foame. Ajung cu chiu cu vai la capsulă să mă documentez . Da r mar e tragedie , toat e comenzil e sun t î n caracter e p e car e n u l e înţeleg . Cu m să setez un limbaj comprehensibil? Mă învârt nervos, observ pe lateral: Made in China și mă gândesc că o să crăp prost și flămând. (506)   24.01.2024 La bibliotec ă S e simt e î n siguranţă mergân d printr e rânduril e înalt e d e raftur i plin e c u clasic i horro r . Acasă n u vre a să s e ducă , o aşteaptă faţ a co...

Hello! În noiembrie, scrisul s-a mutat spre un proiect mai mare, așadar am reușit să mă concentrez puțin mai mult în decembrie pe exercițiile mele de microficțiune. Iată cum a fost: 7.12.2023 Ora de citire Pe Aio, biblioteca este imensă. La fel ca și valurile uriașului ocean de jos, ce se vede prin planșeul de sticlă al sălii. Aici, se plutește numai printre litere. Se citește în tăcere profundă. Un robot-asistent dă încet paginile unei cărți ce stă să se destrame în mâinile ultimului bătrân capabil să îi deslușească misterele. Din când în când, un sunet scurt semnalizează descoperirea unei vietăți marine pe cale de dispariție. Atunci bătrânul pronunță un cuvânt indescifrabil și bea lent apă. Neuronii se dublează. (517) 12.12.2023 Ziua în care am îmbătrânit Nu a mai venit. Când s-a normalizat în sfârșit turismul spațial pe cele mai îndepărtate planete, am părăsit imediat Pământul. Părinții mei muriseră, prietenii plecaseră deja spre alte destinații. Eram așadar hotărâtă să a...

Hey! Octombrie a fost cu mai multă căldură decât de obicei şi mai multe planuri (ameţeli) creative… 8.10.2023 Încă mă caut Mimez această dilemă doar ca să mă eliberez. Încă sunt pe Pământ, dar visez la Aio. Trupul meu are nevoie de un costum adaptat ca să călătorească, dar mintea și inima mea sunt acolo, printre clone libere. Hai, efectuează comenzile potrivite și trimite o rachetă de o persoană acolo, sus. Cer doar pentru mine, căci nu iubesc pe nimeni. Doar eu încap în această piele, mai mult sau mai puțin originală, dar orice ar fi, am de gând să îmi exploatez toate abilitățile până la capăt. Moralitatea este pentru inadaptați. (515)    11.10.2023 Baloane de săpun Uită-te aici, pe ecran. Următoarea senzație de pe podium ești chiar tu. Ai o rochie efemeră din baloane de săpun, proiectată să dureze cât mergi de la un capăt la altul. Nu ai voie să te miști, să strănuți, să te ciupești. Poți doar să zâmbești la cameră. Din tavan o să curgă peste tine confetti. Da...

Hello! A trecut şi septembrie, se pare că a fost mai muzical… 5.09.2023 Jurnalul de duminică după-amiază Este liniște. Cea mai dulce liniște, singurătatea. Nu așteaptă nimic, doar respiră. Un miros greu îi ajunge la nări. O fi ars iar vecinul vreun cauciuc. Iese afară din casă, se uită în jur, apoi spre cer. Ciori sau fulgi de cenușă zboară prin aer. Pe ea horcăitul neașteptat al plămânilor o leagă de pământ. Dacă se va stinge în curând, speră că moartea să vină din față. Să o privească în ochi, să se împrietenească puțin cu ea înainte să-i cedeze. Mai are un singur gând, acum, când focul o îmbrățișează strâns. (508)    13.09.2023 Legile plajei Pe Aio este un singur ocean cu valuri uriașe. Femeia l-a descoperit repede când a ajuns pe planetă. Însă nu știa că este separat de plajă printr-un zid. Nu exista altă soluție. Mulți oameni, specialiști chiar, pieriseră înecați, încercând să îmblânzească diversele vietăți marine. Pe plajă, femeia poate să asculte sunetul ...